GRUPA 
C. Tamula
H=2-2,5 m; infloreste in intervaul iulie-septembrie; are flori simple, mov, cu un diametru de 10-14 cm; expunere la soare sau la semiumbra; se preteaza la cultivarea in ghivece; hibrid estonian (Uno Kivistik), obtinut in 1983, inregistrat in 1988.

C. tangutica Anita
H=2-5 m; infloreste in intervalul iulie-septembrie/octombrie; este foarte rezistenta la ger (zona 3, -35 de grade); are flori mici, simple, cu 4-6 tepale, cu un diametru de 3-4 cm, de culoare alba, cu stamine galbene; hibrid obtinut in Olanda (Rinus Zwijnenburg Nursery).

C. tangutica Golden Tiara
H=3m; are flori galbene, cu stamine rosii, cu diametrul de 5-7 cm; infloreste din iulie pana in septembrie/octombrie; expunere la soare sau la semiumbra, dar tolereaza si umbra; este rezistenta la ger, suportand minime de -25/-30 de grade Celsius.

C. tangutica Helios
H=2 m; infloreste in perioada iunie-septembrie; are flori galbene, in forma de clopotel, cu diametrul de 4-6 cm; are achene foarte decorative; expunere la soare sau la semiumbra; este rezistenta la ger, admitand minime de -25/-30 de grade Celsius.

C. terniflora, syn. discoreifolia, syn. C. Sweet Autumn
H=6 m; ae flori foarte marunte, albe; inflorire abundenta; expunere la soare; rezista pana la -20 grade Celsius.

C. texensis (syn coccinea)
H=2-2,5 m; infloreste in intervalul iulie-octombrie; are flori mici, in forma de potir, de culoare rosie.

C. texensis Lady Bird Johnson
H=2-2,5 m; infloreste in intervaul iulie-octombrie; expunere la soare sau la semiumbra; este destul de rezistenta la frig (zona 5, -25 grade); hibrid creat in Marea Britanie (Barry Fretwell), in 1984; este o incrucisare intre C. Bee's Jubilee si C. texensis.
http://www.clematis.hull.ac.uk/hiviz-clemdetail.cfm?dbkey=528
C. texensis Princess Diana
H=2,5-3 m; infloreste in perioada august-octombrie; are flori trompetiforme, cu 4 tepale, de culoare roz-purpurie; expunere la soare sau la semiumbra; se taie primavara, pastrandu-se doar 20-25 cm deasupa solului; este rezistenta la ger (zona 4, -30 de grade); hibrid introdus de Fretwell, in 1984.

C. texensis Etoile Rose
H= 2,5-3 m; infloreste in iulie-august; are flori in forma de clopotei, cu patru tepale, usor ondulate pe margini, de culoare roz-ciclame; expunere la soare sau la semiumbra; este rezistenta la ger (zona 4, -30 de grade).

C. texensis Duchess of Albany
H=2,5-3,5 m; infloreste in intervalul iulie-octombrie; are flori simple, de culoare roz, foarte delicate, cu un diametru de 4 cm; expunere la soare sau la semiumbra; este rezistenta la ger (zona 4, -30 de grade); hibrid creat in Marea Britanie (Rowland Jackman), in 1894, din C. texensis si C. Etoile de l'Inde.

C. texensis Gravetye Beauty
H=2-3 m; infloreste in intervalul iulie-septembrie; are flori rosii, simple cu 4 tepale, avand un diametru de 6-8 cm; expunere la soare sau la semiumbra; este rezistenta la ger (zona 4-5, -30/-25 grade); hibrid creat in 1915 de catre William Robinson.

C. texensis Odoriba (Scarlet)
H=2,5-3 m; infloreste in intervalul iulie-octombrie; are flori delicate, in forma de clopotel, de culoare ciclame, cu stamine de culoare galbena; expunere la soare sau la semiumbra; este destul de rezistenta la ger (zona 5, -25 de grade); hibrid creat in Japonia ( Kazushige Ozawa), in 1990.

C. texensis Sir Trevor Lawrence
H=2-2,5 m; infloreste in intervalul iulie-octombrie; are flori mici, simple, de culoare purpurie, cu o dunga rosie; expunere la soare sau la semiumbra; hibrid obtinut in Marea Britanie (Arthur George Jackman), in 1890; este o incrucisare intre C. texensis si C. Star of India.

C. Tie Dye
H=3-5 m; infloreste in iunie-iulie; are fori simple, cu un diametru de 10-15 cm, de culoare violet cu pete lila; expunere la soare sau la semiumbra; este rezistenta la ger (zona 4, -30 de grade); hibrid american (J.P. van Laeken), inregistrat in 2000.

C. Utopia
H=2,5-3 m; infloreste in intervalul iunie-octombrie; are flori simple, de culoare roz pal, cu un diametru de 10-15 cm.

C. versicolor
H=1,5- 2 m; infloreste in iulie-septembrie; are flori mici, in forma de potir, de culoare rosie; expunere la soare sau la semiumbra; este originara din America de Nord (SUA).

C. Victor Hugo EVIPO 007 (N)
H=2,5-3 m; infloreste in intervalul iunie-septembrie; are flori simple, de culoare mov foarte inchis, cu 4-6 tepale si un diametru de 5-8 cm; este foarte rezistenta la ger (zona 4, -30 de grade); hibrid obtinut in Marea Britanie (Raymond J. Evison&Poulsen Roser), in 2002.

C. Victoria
H=2,5-3,5 m; infloreste in intervalul iulie-septembrie; are flori mari, cu diametrul de 15 cm, simple, de culoare violet; expunere la soare sau la semiumbra; este rezistenta la ger (zona 4-5, -30/-25 de grade); hibrid obtinut in Marea Britanie (Cripps), in 1870, din incrucisarea lui C. lanuginosa cu C. x Jackmanii.

C. Viennetta EVIPO 006
H=2-3 m; infloreste in intervalul iunie-septembrie; are flori duble, de culoare alb-crem, cu mijloc mov-pal, cu un diametru de 8-12 cm; nu este foarte rezistenta la ger (zona 6); hibrid obtinut in Marea Britanie (Raymond J. Evison si Poulsen Roser), in 2002.

C. Ville de Lyon
H=2-4 m; infloreste in perioada iulie-octombrie; are flori simple, cu un diametru de 10 cm, de culoare rosie-purpurie, culoarea fiind usor estompata spre centrul petalei, si stamine de culoare galbena; prefera semiumbra, dar poate sta si la soare; este rezistenta la ger (zona 4, -30 de grade); hibrid obtinut in Franta (Francisque Morel), in 1899.

C. viorna
H=2-2,5 m; infloreste in intervalul mai-septembrie; are flori mici, in forma de potir, de culoare violet, cu un diametru de 2,5-4 cm; expunere la soare sau la semiumbra; este originara din estul SUA.

C. virginiana
H=3,5-4,5 m ; infloreste in perioada iulie-septembrie; are flori marunte, cu un diametru de 1,5-2 cm, albe, dispuse in panicule; florile sunt mirositoare; expunere la soare sau la semiumbra; este rezistenta la ger (zona 4, -30 de grade); este originara din America de Nord.

C. vitalba
H=7-10 m; infloreste in perioada iulie-septembrie; are flori mici, de culoare alb-crem, cu un diametru de 2-2,5 cm; expunere la soare sau la semiumbra; este foarte rezistenta la ger (zona 4, -30 de grade); este originara din Europa Centrala si sudica.
C. viticaulis
H=0,5 m; are florea in forma de potir, de culoare violet, alba spre varful tepalei; este originara din SUA, Virginia.

C. viticella Abundance
H=2-4 m; infloreste in perioada iulie-septembrie; are flori simple, cu un diametru de 5-8 cm, de culoare ciclame; expunere la soare sau la semiumbra; se taie toamna; este rezistenta la ger (zona 4, -30 de grade); hibrid inregistrat in Franta (Francisque Morel), in 1939.

C. viticella Alba Luxurians
H=2,5-3 m; infloreste in perioada iulie-septembrie; are flori simple, cu un diametru de 5-8 cm, de culoare alba, pictate cu putin verde pe varful tepalelor; este rezistenta la ger (zona 4, sub -30 de grade); hibrid obtinut in Marea Britanie (Veitch&Son), in 1900.

C. viticella Betty Corning
H=3-4 m; infloreste in intervalul iunie-septembrie; are flori in forma de clopotel, simple, cu 4 tepale, de culoare roz-mov; florile sunt parfumate; expunere la soare sau la semiumbra, dar tolereaza si umbra; se preteaza si la cultivarea in ghivece; este rezistenta la ger (zona 4, -30 de grade); este un hibrid inregistrat in 1934 , in Marea Britanie (Corning).

C. viticella Black Prince
H=3-4 m; infloreste in intervalul iulie-septembrie; are flori simple, cu un diametru de 8-9 cm, de culoare grena; expunere la soare sau la semiumbra; este foarte rezistenta la ger (zona 4, -30 de grade); varietate obtinuta in 1990 si inregistrata in 1994 , in Noua Zeelanda (Alister Keay).

C. viticella Blue Belle
H=3-3,5 m; infloreste in perioada iunie-septembrie; are flori simple, de culoare mov inchis, cu stamine galbene; expunere la soare sau la semiumbra; este rezistenta la ger (zona 4, -30 de grade).

C. viticella Carmencita
H=3-4 m; infloreste in perioada iulie-septembrie; are flori simple, cu un diametru de 4-10 cm, de culoare roz spre rosu; hibrid obtinut in Suedia (Magnus Johnson), in 1952.

C. viticella Elvan
H=3-4 m; infloreste in intervalul iulie-septembrie; are flori simple, de culoare mov, cu o dunga alba pe mijlocul tepalelor; hibrid obtinut in Marea Britanie (Barry Fretwell), in 1979.

C. viticella Emilia Plater
H=2,5-3 m; infloreste in perioada iulie-septembrie; are flori simple, de culoare mov- pal, cu dungi mai inchise pe mijlocul tepalelor; diametrul florilor este de 8-15 cm; hibrid polonez (Stefan Franczak), obtinut in 1967 si inregistrat in 1986.

C. viticella Etoile Violette
H=3,5 m; infloreste in perioada iulie-octombrie; are flori simple, cu un diametru de 7 cm, de culoare violet, cu stamine galbene; expunere la soare sau la semiumbra, dar tolereaza si umbra; este mai putin rezistenta la ger (zona 5-6, -20 de grade); hibrid obtinut in Franta (Francisque Morel), in 1885.

C. viticella Huldine
H=3-5 m; inforeste in intervalul iunie-septembrie; are flori simple, de culoare alba, cu un diametru de 6-8 cm; expunere la soare sau la semiumbra; este rezistenta la ger (zona 4, -30 de grade); hibrid obtinut in Franta (Francisque Morel), in 1934.

C. viticella Justa
H=1-1,5 m; are flori simple, de culoare liliachie; hibrid lituanian (L. Bakevicius), inregistrat in 1988.

C. viticella Little Nell
H= 3-4 m; infloreste in intervalul iulie-septembrie; are flori simple, de culoare mov-pal, cu o dunga mediana alba pe fiecare tepala; hibrid obtinut in Franta (Francisque Morel).

C. viticella Mikelite
H=2-2,5 m; infloreste in iulie-septembrie; are flori simple, cu 4-6 tepale, cu diametrul de 10-14 cm, de culoare violet-purpuriu inchis, cu o bara mediana putin mai deschisa la culoare; hibrid estonian (Uno Kivistik), obtinut in 1989 si inregistrat in 1991; incrcisare intre C. Madame Iulia Correvon si C. Valge Daam.

C. viticella Minuet
H=3-4,5 m; infloreste in intervalul iunie-septembrie; are flori mici, simple, albe, bordate cu violet; expunere la soare sau la semiumbra; se preteaza si la cultivarea in ghivece; este rezistenta la ger (zona 4, -30 de grade); hibrid obtinut in Franta (Francisque Morel), in 1952.

C. viticella Negritjanka

C. viticella Palette
H=2-3 m; infloreste in iunie-septembrie; are flori simple, cu un diametru de 5 cm, de culoare violet, cu mijlocul alb; este foarte rezistenta la ger (zona 4, -30 de grade); varietate obtinuta in Marea Britanie (Raymond Evison si M. N. Olesen) in 1994, inregistrata in 2004.

C. viticella Polish Spirit
H=2-3 m; infloreste in perioada iulie-septembrie/octombrie; are flori simple, de culoare violet inchis, spre negru; expunere la soare sau la semiumbra; este rezistenta la ger (zona 5, -25 grade); hibrid polonez (Stefan Franczak), inregistrat in 1984.

C. viticella Margot Koster
H=2-4 m; infloreste in intervalul iunie/iulie-august/septembrie; are flori simple, cu diametrul de 8-10 cm, de culoare roz- carmin ; expunere la soare sau la semiumbra; hibrid olandez, creat in jur de 1890, inregistrat in 1911, in Olanda (Marinus Koster).

C. viticella Royal Velours
H=2-3 m; infloreste in perioada iulie-septembrie; are flori cu diametrul de 5-12 cm, de culoare rosie inchisa; florile sunt sterile si nu produc seminte; expunere la soare; este foarte rezistenta la ger, suportand minime de -30 de grade Celsius; hibrid frantuzesc (Francisque Morel), inregistrat in 1914.

C. viticella Purpurea Plena Elegans
H=3-4 m; infloreste in intervalul iulie-septembrie; are flori duble, de culoare rosie; expunere la soare sau la semiumbra; este foate rezistenta la ger (zona 4, -30 de grade); hibrid obtinut in Franta (Francisque Morel), in 1899.

C. viticella Solina
H=2-3 m; infloreste in perioada iulie-septembrie; are flori simple, de culoare liliachie; expunere la soare sau la semiumbra; hibrid polonez (Stefan Franczak).

C. viticella Tango
H=2,5-3 m; infloreste in perioada iulie-septembrie; are flori simple, de culoare rosie, cu o dunga alba pe mijlocul tepalelor; hibrid obtinut in Marea Britanie (Barry Fretwell), in 1986.

C. viticella Venosa Violacea
H=2-3 m; infloreste in intervalul iunie-septembrie; are flori simple, de culoare mov, cu o bara mediana de culoare alba pe fiecare petala; se preteaza si la cultivarea in ghivece; expunere la soare sau la semiumbra, dar tolereaza si umbra; este foarte rezistenta la ger (zona 4, -30 de grade); hibrid obtinut in Franta (Lemoine), in 1884.

C. viticella Viola
H=2,5-3 m; infloreste in intervalul iulie-septembrie; are flori simple, cu un diametru de 8-15 cm, de culoare mov, cu stamine galbene; hibrid estonian (Uno Kivistik), obtinut in 1983 si inregistrat in 1987.

C. Voluceau
H=2,5-3 m; infloreste din iunie/iulie pana in septembrie; are flori mari, simple, de culoare purpurie ; expunere la soare sau la semiumbra; taiere severa in martie; este foarte rezistenta la ger, pana la -25 grade Celsius; hibrid obtinut in Franta (A. Girault), in 1970, prin incrucisarea lui C. Ville de Lyon cu C. Pourpre Mat.

DATE ADUNATE DE: Hertha
C. viticella Mme Julia Correvon
H=3-4m; infloreste in perioada iunie-septembrie; are flori simple, cu un diametru de 7-11 cm, de culoare rosie si stamine galbene; expunere la soare sau la semiumbra; este destul de rezistenta la ger (zona 5, -25 grade); hibrid obtinut in Franta (Francisque Morel), in 1900.

H=2,5-3 m; infloreste in perioada iulie-septembrie; are flori simple, de culoare grena-violet, spre negru, cu o bara pe mijloc; hibrid ucrainian (M.I. Orlov), obtinut in 1964; este o incrucisare intre C. Gipsy Queen si C. viticella.
C. viticella Kermesina (syn. C. viticella Rubra)
H=2,5 m- 4 m; ; infloreste in perioada iulie-septembrie; are flori mici, rosii-purpurii, simple; este foarte florifera; expunere la soare sau la semiumbra; este rezistenta la ger (zona 4, -30 de grade); introdusa in Franta (Lemoine), in 1883.

C. uncinata
H=2-3 m, dar netaiata poate ajunge la 7-8 m; infloreste in perioada iulie-septembrie; are flori mici, albe, cu un diametru de 2,5-3 cm; florile sunt mirositoare; expunere la soare; este originara din China si a fost introdsa in 1901 in Marea Britanie de catre Ernest Wilson.

Créer un site internet gratuit avec E-monsite.com
- Signaler un contenu illicite
- Voir d'autres sites dans la catégorie Jardinage
Videos Droles
- Clips musique
- Cours création de site web